De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din râma.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
râmare
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
râmare
|
râmări
|
| Articulat
|
râmarea
|
râmările
|
| Genitiv-Dativ
|
râmării
|
râmărilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a râma și rezultatul ei.
Traduceri
