rânchezare
română
Etimologie
Din râncheza.
Pronunție
- AFI: /rɨn.ke'za.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului rânchezare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rânchezare | rânchezări |
| Articulat | rânchezarea | rânchezările |
| Genitiv-Dativ | rânchezării | rânchezărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a râncheza și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri