rășpăluire
română
Etimologie
Din rășpălui.
Pronunție
- AFI: /rəʃ.pə.lu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului rășpăluire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rășpăluire | rășpăluiri |
| Articulat | rășpăluirea | rășpăluirile |
| Genitiv-Dativ | rășpăluirii | rășpăluirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a rășpălui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri