rășpălui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din rașpel + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /rəʃ.pə.lu'i/


Verb


Conjugarea verbului
rășpălui
Infinitiv a rășpălui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
rășpăluiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să rășpăluiască
Participiu rășpăluit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a prelucra suprafețele corpurilor metalice sau nemetalice cu rașpelul; a pili, a răzui; (p.ext.) a zgâria.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe