rățoială
Etimologie
Din a (se) rățoi + sufixul -eală.
Pronunție
- AFI: /rə.ʦoˈja.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului rățoială | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rățoială | rățoieli |
| Articulat | rățoiala | rățoielile |
| Genitiv-Dativ | rățoielii | rățoielilor |
| Vocativ | rățoială | rățoielilor |
- (fam.) faptul de a se rățoi; vorbă răstită, amenințătoare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online