rădăciniș

română

Etimologie

Din rădăcină + sufixul -iș.

Pronunție

• AFI: /rə.də.ʧi'niʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului rădăciniș
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rădăciniș	invariabil
Articulat	rădăcinișul	invariabil
Genitiv-Dativ	rădăcinișului	invariabil
Vocativ	rădăcinișule	invariabil

1. (cu sens colectiv) mulțime de rădăcini.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online