rădăciniș

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din rădăcină + sufixul -iș.

Pronunție

  • AFI: /rə.də.ʧi'niʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
rădăciniș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rădăciniș invariabil
Articulat rădăcinișul invariabil
Dativ-Genitiv rădăcinișului invariabil
Vocativ rădăcinișule invariabil
  1. (cu sens colectiv) mulțime de rădăcini.


Traduceri

Referințe