răftuleț

română

Etimologie

Din raft + sufixul -uleț.

Pronunție

• AFI: /rəf.tu'leʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului răftuleț
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răftuleț	răftulețe
Articulat	răftulețul	răftulețele
Genitiv-Dativ	răftulețului	răftulețelor
Vocativ	răftulețule	răftulețelor

1. diminutiv al lui raft.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• fretatul

Referințe

• DEX '98 via DEX online