rămânere

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din rămâne.

Pronunție

  • AFI: /rə.mɨ'ne.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
rămânere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rămânere rămâneri
Articulat rămânerea rămânerile
Dativ-Genitiv rămânerii rămânerilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a rămâne și rezultatul ei.


Traduceri