Sari la conținut

rămâne

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din latină remanere.

Pronunție

  • AFI: /rəˈmɨ.ne/


Verb


Conjugarea verbului
rămâne
Infinitiv a rămâne
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
rămân
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să rămână
Participiu rămas
Conjugare III
  1. (v.intranz.) (despre ființe) a sta pe loc, a nu schimba sau a nu părăsi locul sau localitatea unde se află; (despre lucruri) a fi lăsat pe loc, a nu fi dus din locul în care se găsește.
    Rămâi cu noi la masă.
  2. a se opri la cineva sau într-un loc.
  3. a lăsa în urmă.
    Humuleștii rămân la stânga.
  4. (urmat adesea de determinarea "în urmă") a se lăsa sau a fi întrecut de alții; (despre ceas) a marca timpul cu întârziere.
  5. a muri (pe un câmp de luptă).
  6. a sta mereu într-un loc; p. ext. a nu se despărți de un obiect, de o părere, de o atitudine; a sta neclintit.
  7. (v.intranz.) a fi, a se găsi sau a ajunge într-un anumit loc sau într-o anumită situație; a se opri într-o anumită atitudine, a se menține sub un anumit aspect.
  8. (v.intranz.) a continuaexiste, a păstra aceeași stare, a dăinui, a nu se schimba.
    A rămâne în memorie.
  9. a se păstra, a se menține în conștiința oamenilor prin valoarea pe care o reprezintă.
  10. a supraviețui.
  11. a se afla, a ajunge, a trece în posesiunea cuiva.
  12. (v.intranz.) a se menține ca un rest după consumarea părții cu care forma un tot; a prisosi.
  13. (v.tranz.) (reg.; în legătură cu o acțiune de întrecere, de concurență etc.) a lăsa pe cineva în urmă; a-l întrece, a-l bate, a-l învinge.

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • Rămâi cu bine (sau sănătos, în pace) = formulă de salut adresată de cei care pleacă celor care rămân
  • A-i rămâne cuiva inima sau ochii la ceva (sau la cineva) sau a-i rămâne cuiva ceva (sau cineva) la inimă = a-i plăcea cuiva foarte mult un lucru sau o persoană
  • Să rămână între noi = se spune ca îndemn pentru discreție, pentru păstrarea unui secret
  • (pop.) A rămâne de ceva (sau de cineva) = a se răzleți de o ceată, de o tovărășie, a nu mai prinde un vehicul care pleacă
  • (reg.) A rămâne de cineva = a supraviețui celui care trebuie să-l susțină, să-l îngrijească
  • A-i rămâne cuiva oasele (sau ciolanele) undeva = a nu se mai putea întoarce din locuri îndepărtate; a muri
  • A rămâne pe drumuri (sau de dârvală) = a-și pierde mijloacele de existență, a sărăci
  • A rămâne numai cu... = a nu mai avea decât...
  • A rămâne pe gânduri = a medita, a reflecta
  • A rămâne de minciună = a se dovedi mincinos
  • A rămâne baltă = a fi întrerupt, neterminat, nerezolvat
  • A rămâne pe mâna cuiva = a ajunge, a fi la cheremul cuiva
  • A rămâne de rușine = a se face de râs
  • A rămâne ars (sau opărit, fript) = se spune când cineva pierde cu totul puterea de a se stăpâni în fața unei situații
  • A rămâne bun plătit = se zice când nu se mai poate reveni asupra unei plăți considerate de una dintre părți ca insuficientă sau greșit calculată
  • A rămâne grea = a fi însărcinată
  • A rămas înțeles sau rămânem înțeleși = se spune ca încheiere a unei discuții, după ce sa ajuns la un acord
  • (pop.) A rămâne (tot) pe a (cuiva) = a se hotărî un lucru după voința cuiva, renunțându-se la punctele de vedere ale celorlalți
  • (rar) A-i rămâne cuiva pe brațe = a ajunge în sarcina cuiva
  • Cum rămâne (cu)...? = ce se întâmplă (cu)...? ce hotărâre luăm în privința...?
  • A rămâne cu zile = a continua să trăiască, a scăpa cu viață, a fi lăsat în viață
  • Mult a fost, puțin a rămas = se spune, ca încurajare, când dintr-un lucru greu s-a efectuat cea mai mare parte
  • A nu-i (mai) rămâne cuiva decât să... = a nu se găsi pentru cineva altă soluție decât să...
  • A rămâne pentru altă dată = a se amâna pentru o dată ulterioară
  • Nu mai rămâne (nici o) îndoială = există siguranța că...
  • Nu (mai) rămâne vorbă sau mai rămâne vorbă? = e sigur, nu mai e de discutat


Traduceri

Etimologie

Din rămâne.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru rămâne.

Referințe