rămurea

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din ramură + sufixul -ea, -ică.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
rămurea
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rămurea rămurele
Articulat rămureaua rămurelele
Dativ-Genitiv rămurelei rămurelelor
Vocativ rămurea rămurelelor
  1. diminutiv al lui ramură.
  2. (la pl.) ciupercă comestibilă cu tulpina groasă și cu fructificațiile foarte ramificate (Clavaria botrytis).


Traduceri

Referințe