rămurire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din rămuri.

Pronunție

  • AFI: /rə.mu'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
rămurire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rămurire rămuriri
Articulat rămurirea rămuririle
Dativ-Genitiv rămuririi rămuririlor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a rămuri și rezultatul ei.


Traduceri