răpui

română

Etimologie

Din răpune.

Pronunție

• AFI: /rəˈpuj/

Verb

1. (rar) forma de persoana a I-a singular la prezent pentru răpune.
2. (rar) forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru răpune.
3. forma de persoana a II-a singular la prezent pentru răpune.
4. forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru răpune.

Sinonime

• 1-2: răpun