Sari la conținut

răsfierbe

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din răs- + a fierbe.

Pronunție

  • AFI: /rəsˈfjer.be/


Verb


Conjugarea verbului
răsfierbe
Infinitiv a răsfierbe
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
răsfierb
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să răsfiarbă
Participiu răsfiert
Conjugare III
  1. (v.tranz.) a fierbe timp îndelungat; a fierbe mai mult decât e necesar.


Traduceri

Anagrame

Referințe