răsteală

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) răsti + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /rəs'te̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
răsteală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răsteală răsteli
Articulat răsteala răstelile
Genitiv-Dativ răstelii răstelilor
Vocativ răsteală răstelilor
  1. (pop.) vorbire aspră, pe ton ridicat și amenințător.


Traduceri

Anagrame

Referințe