răstignire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din răstigni.

Pronunție

  • AFI: /rəs.tig'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
răstignire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răstignire răstigniri
Articulat răstignirea răstignirile
Genitiv-Dativ răstignirii răstignirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a răstigni și rezultatul ei.


Traduceri