răsucitoare

română

Etimologie

Din răsucitor.

Pronunție

• AFI: /rə.su.ʧi'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului răsucitoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răsucitoare	răsucitoare
Articulat	răsucitoarea	răsucitoarele
Genitiv-Dativ	răsucitoarei	răsucitoarelor
Vocativ	răsucitoareo	răsucitoarelor

1. muncitoare care răsucește firele într-o fabrică de textile sau de frânghii.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online