rătăcitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a rătăci + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /rə.tə.ʧi'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
rătăcitor
Singular Plural
Masculin rătăcitor rătăcitori
Feminin rătăcitoare rătăcitoare
Neutru rătăcitor rătăcitoare
  1. care rătăcește; care umblă din loc în loc fără odihnă.


Traduceri

Anagrame

Referințe