Sari la conținut

randalina

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din germană randalieren.

Pronunție

  • AFI: /ran.da.li'na/


Verb


Conjugarea verbului
randalina
Infinitiv a randalina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
randalinez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să randalineze
Participiu randalinat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a imprima, prin deformare plastică, zimți, striuri, desene, motive ornamentale sau inscripții pe suprafața laterală a unei piese cilindrice, conice etc.; moletare cu ajutorul randalinei.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe