De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din latină raritas ~atis.
Substantiv
Declinarea substantivului
raritate |
| f. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
raritate |
rarități |
| Articulat |
raritatea |
raritățile |
| Genitiv-Dativ |
rarității |
rarităților |
| Vocativ |
' |
' |
- caracter extrem de rar.
