ravagiu

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză ravage.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
ravagiu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ravagiu ravagii
Articulat ravagiul ravagiile
Genitiv-Dativ ravagiului ravagiilor
Vocativ ravagiule ravagiilor
  1. (mai ales la pl.) pagubă, distrugere, pustiire cauzată de o furtună, o inundație, o boală etc.


Traduceri

Referințe