distrugere

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a distruge.

Pronunție

  • AFI: /dis'tru.ʤe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
distrugere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ distrugere distrugeri
Articulat distrugerea distrugerile
Dativ-Genitiv distrugerii distrugerilor
Vocativ distrugere distrugerilor
  1. acțiunea de a (se) distruge și rezultatul ei; nimicire, ruinare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe