reîmpărțire
Etimologie
Din reîmpărți.
Pronunție
- AFI: /re.ɨm.pər'ʦi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reîmpărțire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reîmpărțire | reîmpărțiri |
| Articulat | reîmpărțirea | reîmpărțirile |
| Genitiv-Dativ | reîmpărțirii | reîmpărțirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reîmpărți și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri