reîmprospătare
română
Etimologie
Din reîmprospăta.
Pronunție
- AFI: /re.ɨm.pros.pə'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reîmprospătare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reîmprospătare | reîmprospătări |
| Articulat | reîmprospătarea | reîmprospătările |
| Genitiv-Dativ | reîmprospătării | reîmprospătărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reîmprospăta și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri