recădere

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a recădea.

Pronunție

  • AFI: /re.kə'de.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
recădere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ recădere recăderi
Articulat recăderea recăderile
Genitiv-Dativ recăderii recăderilor
Vocativ recădere recăderilor
  1. acțiunea de a recădea și rezultatul ei.
  2. (med.; înv.) recidivă.


Traduceri

Anagrame

Referințe