recensământ

română

Etimologie

Din franceză recensement.

Pronunție

• AFI: /re.ʧen.sə'mɨnt/

Substantiv

Declinarea substantivului recensământ
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	recensământ	recensăminte
Articulat	recensământul	recensămintele
Genitiv-Dativ	recensământului	recensămintelor
Vocativ	recensământule	recensămintelor

1. operație administrativă care constă în înregistrarea statistică a populației, a animalelor, a vehiculelor etc. dintr-o țară sau dintr-o regiune dată; catagrafie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online