consta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină constare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
consta
Infinitiv a consta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(pers. 3) constă
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să constea, conste
Participiu constat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a fi alcătuit, format din..., a se compune din...
    În ce constă importanța problemei?
  2. a se manifesta ca esență.
    Tot secretul constă în aceea că...

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe