recitire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din reciti.

Pronunție

  • AFI: /re.ʧi'ti.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
recitire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ recitire recitiri
Articulat recitirea recitirile
Genitiv-Dativ recitirii recitirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reciti și rezultatul ei.


Traduceri