reciti

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din re- + a citi (după franceză relire).

Pronunție

  • AFI: /re.ʧi'ti/


Verb


Conjugarea verbului
reciti
Infinitiv a reciti
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
recitesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să recitească
Participiu recitit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a citi din nou același text.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe