recompensa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză récompenser.

Pronunție

  • AFI: /re.kom.pen'sa/


Verb


Conjugarea verbului
recompensa
Infinitiv a recompensa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
recompensez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să recompenseze
Participiu recompensat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a da o recompensă; a răsplăti.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe