recopia

română

Etimologie

Din franceză recopier.

Pronunție

• AFI: /re.ko.pi'a/

Verb

Conjugarea verbului recopia
Infinitiv	a recopia
Indicativ prezent pers. 1 sg.	recopiez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să recopieze
Participiu	recopiat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a copia din nou un text, un act etc.; a scoate o nouă copie.

Cuvinte derivate

• recopiere

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• copaier
• acoperi

Referințe

• DEX '98 via DEX online