recopia

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză recopier.

Pronunție

  • AFI: /re.ko.pi'a/


Verb


Conjugarea verbului
recopia
Infinitiv a recopia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
recopiez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să recopieze
Participiu recopiat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a copia din nou un text, un act etc.; a scoate o nouă copie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe