reculegere
Etimologie
Din a (se) reculege.
Pronunție
- AFI: /re.ku'le.ʤe.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reculegere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reculegere | reculegeri |
| Articulat | reculegerea | reculegerile |
| Genitiv-Dativ | reculegerii | reculegerilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reculege și rezultatul ei.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online