reduplicare
română
Etimologie
Din reduplica.
Pronunție
- AFI: /re.du.pli'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reduplicare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reduplicare | reduplicări |
| Articulat | reduplicarea | reduplicările |
| Genitiv-Dativ | reduplicării | reduplicărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reduplica și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri