Sari la conținut

reduplicare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din reduplica.

Pronunție

  • AFI: /re.du.pli'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reduplicare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reduplicare reduplicări
Articulat reduplicarea reduplicările
Genitiv-Dativ reduplicării reduplicărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reduplica și rezultatul ei.


Traduceri