reflectare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din reflecta.

Pronunție

  • AFI: /re.flek'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reflectare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reflectare reflectări
Articulat reflectarea reflectările
Genitiv-Dativ reflectării reflectărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reflecta și rezultatul ei.


Traduceri