De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din refuza.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului refuzare
|
f.
|
Singular
|
Plural
|
Nominativ-Acuzativ
|
refuzare
|
refuzări
|
Articulat
|
refuzarea
|
refuzările
|
Genitiv-Dativ
|
refuzării
|
refuzărilor
|
Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a refuza și rezultatul ei.
Traduceri