reintroduce

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din prefixul re- + verbul a introduce (după franceză réintroduire).

Pronunție

  • AFI: /re.in.troˈdu.ʧe/


Verb


Conjugarea verbului
reintroduce
Infinitiv a reintroduce
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reintroduc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să reintroducă
Participiu reintrodus
Conjugare III
  1. (v.tranz.) a introduce ceva din nou, a faceintre din nou.

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Etimologie

Din reintroduce.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru reintroduce.
  2. (rar) forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru reintroduce.

Sinonime

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Din prefixul re- + introduce.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
to reintroduce
Infinitiv to reintroduce
Prezent simplu
pers. 3 sg.
reintroduces
Trecut simplu reintroduced
Participiu trecut reintroduced
Participiu prezent reintroducing
  1. a reintroduce

Cuvinte derivate

Referințe