repetenție

română

Etimologie

Din repetent + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /re.pe.ten'ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului repetenție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	repetenție	repetenții
Articulat	repetenția	repetențiile
Genitiv-Dativ	repetenției	repetențiilor
Vocativ	repetenție	repetențiilor

1. faptul de a rămâne repetent; situația de repetent.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online