Sari la conținut

repicare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din repica.

Pronunție

  • AFI: /re.pi'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
repicare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ repicare repicări
Articulat repicarea repicările
Genitiv-Dativ repicării repicărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a repica și rezultatul ei.


Traduceri