retrimitere

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din retrimite.

Pronunție

  • AFI: /re.tri'mi.te.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
retrimitere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ retrimitere retrimiteri
Articulat retrimiterea retrimiterile
Genitiv-Dativ retrimiterii retrimiterilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a retrimite și rezultatul ei.


Traduceri