rezilia

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză résilier.

Pronunție

  • AFI: /re.zi.li'a/


Verb


Conjugarea verbului
rezilia
Infinitiv a rezilia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reziliez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să rezilieze
Participiu reziliat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a desface, a anula un contract, o convenție.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe