rupere

română

Etimologie

Din a (se) rupe.

Pronunție

• AFI: /'ru.pe.re/

Substantiv

Declinarea substantivului rupere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rupere	ruperi
Articulat	ruperea	ruperile
Genitiv-Dativ	ruperii	ruperilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a (se) rupe și rezultatul ei.
2. desfacere, descompunere.

Cuvinte compuse

• rupere de nori
• ruperea emulsiei
• teorii de rupere
• rupere de pantă
• ruperea prețului

Locuțiuni

• (loc.) Cu rupere de inimă = cu mare durere.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online