răcni

română

Etimologie

Din slavă (veche) ryknonti.

Pronunție

• AFI: /rək'ni/

Verb

Conjugarea verbului răcni
Infinitiv	a răcni
Indicativ prezent pers. 1 sg.	răcnesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să răcnească
Participiu	răcnit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (despre animale) a scoate strigăte puternice și prelungi; a rage, a mugi, a zbiera.
2. (v.intranz.) (despre oameni) a scoate strigăte puternice; (p.ext.) a vorbi răstit și tare, a se răsti (la cineva).

Cuvinte derivate

• răcnet
• răcnire

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cârni

Referințe

• DEX '98 via DEX online