rage

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Rage

română

Variante

Etimologie

Din latină ragĕre.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
rage
Infinitiv a rage
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
rag
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ragă
Participiu ras
Conjugare III
  1. (v.intranz.) (despre unele animale) a scoate răgete.
  2. (fig. depr.) (mai ales despre copii) a plânge cu voce tare (de cele mai multe ori fără motiv).
  3. (fig.) (despre oameni) a țipa, a răcni, a zbiera, a urla.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Din franceza veche raige, care provine din latină medie rabia < rabies.

Pronunție


Substantiv

rage, pl. rages

  1. furie, înverșunare, mânie; (fig.) turbare
    He was competely engulfed with rage.
  2. (la) modă, vogă
    Hats are all the rage.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii


Verb


Conjugarea verbului
to rage
Infinitiv to rage
Prezent simplu
pers. 3 sg.
rages
Trecut simplu raged
Participiu trecut raged
Participiu prezent raging
  1. a se înfuria, a se dezlănțui
  2. (despre animale) a turba, a rage
  3. (despre furtună) a urla, a vui

Sinonime

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din latină populară *rabia, formă alternativă a lui rabies.

Pronunție


Substantiv

rage f., rages pl.

  1. turbare, rabie
    Écumer de rage.
  2. furie, înverșunare, mânie
    Il a la rage dans le cœur.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate