săniuș

română

Etimologie

Din sanie + sufixul -uș.

Pronunție

• AFI: /sə.niˈuʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului săniuș
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	săniuș	săniușuri
Articulat	săniușul	săniușurile
Genitiv-Dativ	săniușului	săniușurilor
Vocativ	săniușule	săniușurilor

1. loc în pantă, acoperit cu zăpadă, unde se dau copiii cu săniuțele; derdeluș.
2. faptul de a se da cu săniuța.

Locuțiuni

• (loc.adv.) De-a săniușul = lunecând cu sania (sau ca sania).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online