sardina

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : sardină, sardiña

română

Etimologie

Din sardină.

Pronunție

  • AFI: /sarˈdi.na/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru sardină.





bască

(euskara)

Etimologie

Din spaniolă sardina.

Pronunție

  • AFI: /sarˈdi.ɲa/


Substantiv

sardina, pl. sardinak

  1. sardină, sardea

Referințe





catalană

(català)

Etimologie

Din latină târzie sardīna, care este diminutivul al lui sarda < probabil de origine greacă.

Pronunție

  • AFI: /səɾˈdi.nə/


Substantiv

sardina f., sardines pl.

  1. sardină, sardea

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină târzie sardīna, care este diminutivul al lui sarda < probabil de origine greacă.

Pronunție

  • AFI: /sarˈdina/


Substantiv

sardina f., sardine pl.

  1. sardină, sardea
  2. carnea acestui pește

Sinonime

Vezi și

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Derivat regresiv din sardīnus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv

sardīna

  1. forma de nominativ feminin singular pentru sardīnus.
  2. forma de nominativ neutru plural pentru sardīnus.
  3. forma de acuzativ neutru plural pentru sardīnus.
  4. forma de vocativ feminin singular pentru sardīnus.
  5. forma de vocativ neutru plural pentru sardīnus.


Adjectiv

sardīnā

  1. forma de ablativ feminin singular pentru sardīnus.





occitană

(occitan)

Etimologie

Din latină târzie sardīna, care este diminutivul al lui sarda < probabil de origine greacă.

Pronunție

  • AFI: /sarˈdino/


Substantiv

sardina f., sardinas pl.

  1. sardină, sardea

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe





spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină târzie sardīna, care este diminutivul al lui sarda < probabil de origine greacă.

Pronunție

  • AFI: /saɾˈði.na/


Substantiv

sardina f., sardinas pl.

  1. sardină, sardea
  2. carnea acestui pește

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

Referințe