scăpărat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a scăpăra.

Pronunție

  • AFI: /skə.pə'rat/


Substantiv


Declinarea substantivului
scăpărat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scăpărat scăpărate
Articulat scăpăratul scăpăratele
Genitiv-Dativ scăpăratului scăpăratelor
Vocativ scăpăratule scăpăratelor
  1. faptul de a scăpăra.


Traduceri

Referințe