scărpinare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din scărpina.

Pronunție

  • AFI: /skər.pi'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
scărpinare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scărpinare scărpinări
Articulat scărpinarea scărpinările
Genitiv-Dativ scărpinării scărpinărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a scărpina și rezultatul ei.


Traduceri