Sari la conținut

scăunel

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din scaun + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /skə.uˈnel/


Substantiv


Declinarea substantivului
scăunel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scăunel scăunele
Articulat scăunelul scăunelele
Genitiv-Dativ scăunelului scăunelelor
Vocativ scăunelule scăunelelor
  1. diminutiv al lui scaun; scăunaș.


Traduceri

Referințe