scrumbiță

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din scrumbie + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /skrum'bi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
scrumbiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scrumbiță scrumbițe
Articulat scrumbița scrumbițele
Genitiv-Dativ scrumbiței scrumbițelor
Vocativ scrumbiță scrumbițelor
  1. varietate mică de scrumbie.


Traduceri

Referințe