scrutin

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză scrutin.

Pronunție

  • AFI: /skru'tin/


Substantiv


Declinarea substantivului
scrutin
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scrutin scrutine
Articulat scrutinul scrutinele
Genitiv-Dativ scrutinului scrutinelor
Vocativ ' '
  1. totalitate a operațiilor electorale.
  2. mod de organizare a alegerilor.


Traduceri