scufiță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din scufă + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /sku'fi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
scufiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scufiță scufițe
Articulat scufița scufițele
Genitiv-Dativ scufiței scufițelor
Vocativ scufiță scufițelor
  1. diminutiv al lui scufă.


Traduceri

Referințe